Ceșcuța cu povești :)

Azi am ales să stăm la taclale cu un renumit Psiholog Clinician și Consilier în terapii cognitiv-comportamentale, pe care îl urmărim cu drag de ceva vreme: dna Iulia Cena-Dican. Dumneavoastră ne-ați acceptat invitația și noi venim cu întrebările 😋
Tot mai mult fac oamenii atacuri de panica, în special în aceasta perioadă. Cum trecem mai ușor peste un atac de panică ?

„Atacul de panică are nevoie, înainte de toate, să fie înțeles. 🙂 Este foarte des întâlnit și majoritatea oamenilor îl experimentează într-o formă sau alta pe parcursul vieții. Problema apare atunci când în mintea noastră el devine ”un personaj” înfiorător de care ne chinuim să scăpăm cu orice preț. Atacul de panică reprezintă alarma corpului nostru într-un moment în care devine hipersensibilă. Este similară cu alarma unei mașini, chiar dacă e menită să facă gălăgie doar dacă mașina e vandalizată, în unele situații începe să sune când în trecerea ta, doar o atingi. În cazul nostru, alarma devine hipersensibilă datorită mediului complex în care trăim, datorită credințelor rigide pe care le avem cu privire la noi sau de la viață și a tendinței de a ne agăța de exterior, mai mult decât a ne aventura să găsim resursele din interiorul nostru.

Ce ar fi de făcut? În primul rând să liniștim corpul și mintea. Valurile mari apar atunci când marea e agitată. Asemenea, atacul de panică nu este decât un vârf al unei stări de neliniște, încordare, furie, îngrijorare excesivă…etc. Cel mai ușor, liniștim un atac de panică prin intermediul corpului. Dacă relaxez corpul, mintea se ia după el. Pot relaxa corpul prin liniștirea respirației (inspir lent și expir lent), prin relaxare musculară (îmi las corpul să fie greu și relaxat), prin sport (tensiunea este eliberată), prin băi calde sau masaj. La nivelul minții, avem nevoie să intrăm în starea de prezență sau mindfulness. Mintea noastră hoinărește frecvent între trecut și viitor. Cu cât sunt mai mult în viitor cu atât apar mai multe întrebări de genul ”Cum va fi?”, ”Ce se va întâmpla?”, ”Dacă nu fac față situației x sau y sau mi se întâmplă ceva?”, întrebări care bineînțeles generează anxietate și care cu ușurință poate atinge vârfuri, numite atacuri de panică. Este adaptativ să facem ”plimbări” mentale în trecut, pentu a vedea ce a funcționat și ce nu, în viitor, pentru a ne planifica obiective realiste, însă să revenim și să acordăm cea mai mare atenție elementelor senzoriale din aici și acum. „

Noi oamenii deseori nu avem răbdare, de aceea facem greșeli frecvente care ne duc la un eventual eșec. Cum ne revenim dintr-un eșec?

” Din punct de vedere psihologic, nu există succes sau eșec în adevăratul sens al cuvântului. Tendința noastră de a vedea o situație prin prisma dorințelor, este cea care ne aduce iluzia eșecului și a succesului. Lucrurile sunt în echilibru, spre exemplu, dacă obținem o promovare, situația ne aduce plusuri sub forma de bani, prestigiu, recunoaștere socială, validare și minusuri sub forma de energie și focus mental, responsabilitate, presiune, anxietate că e nevoie să ne ridicăm la un anumit nivel care poate apărea chiar sub forma de sindromul impostorului. Dacă îmi doresc acea situație îi văd doar plusurile, dacă nu mi-o doresc, o interpretez ca fiind un eșec. Întreabă-te cum anume această situație mă calibrează, mă pune pe drumul meu și cum reușește ea să contribuie la drumul meu pe aici. Nu te opri din a găsi răspunsuri până în momentul în care emoția se liniștește și poți vedea ambele fațete ale situației.
Pentru mai multă inspirație, poți avea în minte următoarea povestioară, povestea fermierului chinez: https://www.youtube.com/watch?v=OX0OARBqBp0 „.

Cum îți protejezi psihicul de epidemia de informații false?

” Mi-am setat un mod mai ciudat de a mă uita la știri. 🙂 Am ales să mă uit doar odată pe zi și să fac sport în timp ce las tv-ul să meargă. Cu alte cuvinte ”am voie să deschid tv-ul doar dacă fac sport în timp ce merge”. Nu este o recomandare generală, deoarece am putea asocia sportul cu o știre negativă, însă dacă o facem conștienți, poate funcționa. Ideea este să nu ne lăsăm bombardați de informații și să abordăm minimalismul la nivel cognitiv. De asemenea, atât timp cât rămânem centrați pe obiectivele noastre și avem acțiuni înspre proiecte personale mai mici sau mai mari, ne hrănim nevoia de control și scădem șansele de a simți neputință și lipsă de sens în situația actuală.”

  Și super întrebarea noastră : Dacă e să creeati benzi desenate, cum s’ar numi eroul și ce puteri supranaturale ar avea?

” Interesantă super întrebarea voastră! 🙂 Cred că aș vrea să fie un super erou genial din punct de vedere al inteligenței emoționale. Inteligența emoțională presupune conștientizarea și gestionarea emoțiilor personale și conștientizarea și asistarea în reglarea emoțiilor celorlalți. Astfel, eroul nostru ar fi un personaj de o claritate mentală fascinantă, conștient de puterea și resursele sale și ale celorlalți și care abordează cu o înțelegere profundă și blândă, lumea emoțională a sa și a celor din jur. Ca și nume, i-aș spune Sirus, de la steaua cu același nume, pentru că ar fi conștient de lumina lui și ar răspândi-o tuturor.”
Ce bine ar fi să închidem ochii iar când ii deschidem să fim un astfel de erou😁..
Mulțumim mult d-nei psiholog pt timpul de povești, iar pe tine te așteptăm și la alte povești interesante. 😉 

Iulia Cena-Dican

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Un site web WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: